<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?><!DOCTYPE wml PUBLIC '-//WAPFORUM//DTD WML 1.1//EN' 'http://www.wapforum.org/DTD/wml_1.1.xml'><wml>
<card id="c1" title="perle">
<p align="center">
<!--0-b--><a href="http://mywapworld.info">[Castiga credit!]</a><br/>
Basmul popular:   &quot;Este specia genului epic ca are ca aspect povestiri si nuvele&quot;.     &quot;se povesteste ca a fost multi razboinici, la care a murit multi boieri&quot;     &quot;basmul are o atractie pentru cifra trei&quot;<br/>
&quot;personajele reprezinta idealuri umane, fiind pozitive... fie negative precum zmeii; semn al lacomiei si al simtului civic, ajungand chiar prin furt in domeniul penalului. In basm, merele erau culese de Stefan Tipatescu&quot;.     Actiunea din basmul &quot;Praslea cel Voinic si merele de aur&quot;:     &quot;In timpul luptei, fratii au adormit, Praslea a salvat puii proptozoaicei. Zmeii au atacat in banda, iar Praslea i-a pandit&quot;.     &quot;Praslea a pregatit trei butoaie cu vin si si-a taiat cu limba o bucata de carne din talpa. Praslea conducea cu mana dreapta calul si cu stanga zise:...&quot;.     personajul Praslea era: &quot;un tip precaut pentru ca si-a bagat varful de la sageata in ceafa si dosul l-a bagat in copac ca sa nu adoarma&quot;<br/>
&quot;noaptea, cand statea de paza, isi lua cu el reviste ca sa nu adoarma&quot;.     &quot;Zgripturoaica, in zbor, ramane fara energie si il roaga pe Praslea sa ii dea o bucata din fesa lui, dar pe care i-o va inapoia si i-o va lipi cu saliva&quot;     &quot;Imparatul avea o gradina si in fund avea un mar&quot;     &quot;Praslea cauta infractorul care furase merele de aur&quot;     &quot;Praslea avea si frati. Ei erau niste panarame care se dau mari&quot;<br/>
&quot;Praslea avea in mana un baltag. L-a intalnit pe zmeu. Ei s-au batut acolo mult. I-a tras un baltag in cap la zmeu si a intrat pe jumatate in pamant. Apoi Praslea, cand a venit inapoi, s-a suit pe o pasare mare si a venit acasa&quot;.     Confuzie intre Praslea si Mircea cel Batran:     &quot;Mircea cel voinic era necajit si se simtea rau pentru ca merele erau stropite, iar cand a muscat din mar i-a ramas in gat o bucata si cand si-a dat seama era tarziu&quot;.<br/>
Testul la limba si literatura romana - redactarea unei scrisori catre o fosta colega: Un candidat ii marturiseste Paulei: &quot;Te-am avut in vis&quot;. O candidata face o incheiere &quot;cool&quot; a scrisorii sale, semnandu-se: &quot;Cu dor de viata si chef de nebunii, Marcela&quot;. Daca nu ati aflat pana acum cine a scris &quot;Miorita&quot; si daca inca considerati ca este o balada, va inselati pentru ca, potrivit elevilor, este de fapt vorba despre un basm popular, scris de Bobe Ispionescu! Marea descoperire a lui Vasile Alecsandri a fost ca &quot;romanul s-a nascut poet&quot;. Si anul acesta, copiii au dat inca o data dovada ca nu s-au pregatit nici macar cu cele mai elementare notiuni de gramatica, afirmand ca subiectul dintr-un text dat este &quot;invizibil, dar, totusi, se supraintelege&quot;.     &quot;La batranete imparatul naste un fecior&quot;<br/>
&quot;Autorul isi exprima sentimentele in mod direct fata de mirosul de mere care se furiseaza&quot;     &quot;Sentimentele se transmit prin intermediul eului medic&quot;     &quot;Au trait fericiti pana s-au istovit&quot;     &quot;Fiindca era educat, Praslea le-a lasat pe fete sa urce primele pe franghie&quot;.<br/>
Împãrati pe care lumea nu putea sa-i mai încapã/ Au venit si-n tara noastrã de-au cerut pãmânt si apã.   Prin muncã si sacrificii realizezi lucruri iremediabile. De ieri pânã azi, tara noastrã s-a schimbat si totul a devenit schimbãtor. Tara noastrã este de o frumusete iremediabilã. Era o zi de varã. Într-o bunã zi toatã lumea nu mai putea sã-i sufere pe împãrati si au venit sîn tara noastrã sã se milogeascã. Cum venirã ei au cerut pãmânt si apã. În aceastã vreme tãranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca sã-si câstige pâinea ce o obtineau cu greu. Ei se sculau de dimineatã si-si fãceau nevoile pe lângã casã si apoi plecau cu uneltele în spinare pe câmp. De frica împãratilor acesti tãrani erau foarte harnici si întelegãtori. Împãratii erau foarte bucurosi cã acesti tãrani muncesc cu drag toatã vara, iar tãranii când veneau sã-si ia bucatele împãratii erau cam tristi, bosumflati. Asa munceau tãranii în trecut si de obtinut nu obtineau nimic.<br/>
</p><p align="center">
<br/>
<a href="http://bogdan.wen9.com">[Meniu site]</a><br/>
</p></card></wml>